Dupa ce a depasit cu bine momentul nasterii, in fata proaspatului tata se afla mai multe indatoriri grele : trebuie sa-si cinsteasca numaidecat, la locul de munca, colegii cu bere, tuica si sa primeasca mandru, potopul de felicitari. Apoi trebuie sa fie pregatit a da informatii despre sexul copilului. De cea mai mare pretuire se bucura baietii, si numai daca mai exista patru, sase sau mai multi baieti, poate fi acceptata favorabil si o fetita. In cele mai dese cazuri, tatal e batut pe umar cu remarca : ʺ Ei, in sfarsit, ai facut-o si tu, batrane ! Numai ca a durat cam mult pana cand ai reusit sa inveti chestia asta ! ʺ. Niciodata insa tanarul tata nu trebuie sa-si piarda curajul, chiar daca i s-a adus pe lume o fetita, fiindca precum se stie, orice inceput e greu si numai practicand indelung o meserie o inveti.

Cu pieptul bombat de mandrie, tatal va pasi apoi pragul clinicii pentru a face cunostinta, in sfarsit, cu scumpul sau copil. Aici va trai insa o teribila dezamagire, un bebelus in varsta de-o zi arata cu totul altfel de cum si l-a inchipuit cel ce devine tata pentru prima oara. Cu siguranta ca omul a vazut fermecatoare poze cu bebelusi in revistele ilustrate si in filme. Numai ca bebelusii din filme sunt adesea confectionati din material plastic si carton presat, iar oracaitul lor este produs de un ventriloc : de multe ori, bebelusul cu pricina are un an, dois au mai multi si a fost luat cu imprumut de la o gradinita de copii. Dar bebelusul nou-nout care este prezentat tatalui nu arata nici pe departe asa de dulce. Proportiile par sa fie anapoda, capul prea mare, corpul prea mic. Fata e botita ca a unui mosneag mumificat sau incretita ca o varza vesteda.

Tatal e dezamagit si de faptul ca pruncul nu-i arata nici cel mai mic interes si nu rezctioneaza in nici un fel, cand ii spune : ʺSalutare, eu sunt taticul tau ! ʺ  sau : ”Ei, piciule ! Ghici cine sunt eu ! Sunt taticul tau ! ʺ

Chiar daca asemenea tentative de apropiere esueaza jalnic, cel putin tatal s-a putut totusi convinge de existenta mostenitorului sau. Acum, insa trebuie sa inghita din nou o amara dezamagire, micutul da aprinse semne de viata : zbiara, isi suge cu lacomie prima hrana, uda scutecele si le impodobeste cu pete colorate care amintesc pictura abstracta, dar, cu toate acestea se poate spune ca inca nu exista in nici un fel. Omenirea civilizata a incredintat catorva personalitati misiunea ca, folosind un mare numar de hartii si inca si mai multe stampile, sa faca din noul cetatean al globului pamantesc o fiinta reala, sa-i confere existenta propriu zisa. Aceste personalitati poarta numele de functionari de stare civila, deoarece isi indeplinesc functia stiind.

Existenta reala este determinata si de un alt lucru foarte important : mamele. Intelept e tatal care a rezolvat inca inainte de nastere dificila problema a alegerii numelui.

In ceea ce ne priveste, pentru a lua o hotarare in chestiunea asta asa de importanta, convocasem un consiliu de familie, la care au participat, alaturi de viitorii parinti, soacra, doua matusi batrane, surori ale bunicului, doi unchi, frati ai bunicii, un unchi si patru matusi, surori ale mele si ale nevestei. S-au tinut in total patru sedinte si, in cursul acestora, s-au consumat, una peste alta, trei pungi de cafea, sapte torturi, doua sticle de coniac, trei de lichior. Cererea de a mi se acorda scutire de impozit pentru suma platita pe toate acestea, ca fiind o cheltuiala suplimentara, mi-a fost respinsa, probabil ca functionarii de la serviciul financiar sunt cu totii celibatari.